De ce uneori zăpada pare albastră?

Zăpada este frumoasă, dar și puternică și distructivă și, dacă suntem sinceri, destul de derutantă. Pentru ceva format în întregime din apă, poate lua multe forme: ușoară și pufoasă, lipicioasă și grea, sub formă de fulgi perfecți sau în particule asemănătoare unor ace. Consistența sa variază mult, dar la fel și culoarea, ceea ce ne face să ne întrebăm: de ce uneori zăpada pare albastră?

De ce uneori zăpada pare albastră? La această întrebare va răspunde dr. Andrew Schwartz, de la UC Berkeley Central Sierra Snow Lab (SUA).

• Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut

„Facem multe previziuni despre furtunile care urmează, dar cercetăm și modele climatice, modul în care acestea se schimbă și cum observăm tot mai multe ploi în Sierra Nevada, aici în California, pe măsură ce schimbările climatice progresează”, spune dr. Schwartz.

„Unul dintre cele mai mari proiecte care mă entuziasmează este Sistemul de Măsurare ‘Sky To Stream’, care tocmai este finalizat. Este unul dintre cele mai cuprinzătoare sisteme din lume pentru studierea fulgilor de zăpadă, de la momentul în care cad din cer până când se topesc și contribuie la resursele de apă”, adaugă acesta.

Laboratorul de zăpadă

„Avem un aparat care colectează precipitații și cântărește fulgii de zăpadă pentru a vedea câtă apă lichidă conțin. Pe măsură ce zăpada se așază, măsurăm constant ceea ce numim echilibrul energetic: câtă lumină solară este absorbită pentru a topi zăpada, modul în care temperatura influențează straturile superioare ale stratului de zăpadă, dar și factori precum vântul și temperatura solului”, explică cercetătorul.

„Monitorizăm constant. Avem și măsurători ale umidității solului. Astfel, dacă apare o perioadă de topire la mijlocul iernii, putem vedea cum crește umiditatea solului. Iar primăvara, când topirea devine semnificativă, observăm cum se modifică fluxurile din râuri. Practic, de la început până la sfârșit, avem o metodă de măsurare a zăpezii la fața locului, aici, în Sierra”, continuă el.

Dar de ce uneori zăpada pare albastră?

Zăpada pare albastră, ocazional, din același motiv pentru care apa „este” albastră. Până la urmă, zăpada nu este altceva decât apă înghețată. Când lumina soarelui pătrunde în suprafața stratului de zăpadă, lungimile de undă roșii și galbene sunt absorbite mai mult, iar lumina albastră este cea care rămâne vizibilă.

„În general, dacă ai un strat mai gros de zăpadă și te uiți dedesubt, albastrul devine mai intens, pentru că lungimile de undă roșii și galbene sunt filtrate la diferite niveluri. Chiar și privită de la suprafață, zăpada absoarbe mai mult roșul și galbenul, ceea ce îi conferă o nuanță albastră”, explică dr. Schwartz.

Un alt aspect fascinant este forma fulgilor de zăpadă, care poate spune multe despre temperatura atmosferică: la temperaturi apropiate de 0°C, fulgii capătă acele forme mari și frumoase de stele, numite dendrite. Acestea indică temperaturi reci, dar nu extrem de reci. La temperaturi foarte joase, între -23°C și -32°C, apar fulgi în formă de ace de cusut. Acest lucru se întâmplă din cauza unui proces intens de înghețare, care creează cristale mici ce se solidifică imediat și cad sub formă de ace.

Zăpada oferă mai mult decât un peisaj pitoresc, este un fenomen natural complex, ce ascunde multe mistere legate de schimbările climatice și de echilibrul energetic al planetei noastre, scrie IFL Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Cel mai rar mineral din lume este atât de rar încât a fost găsit doar o singură dată

Misterul unei substanțe albe și lipicioase adusă de apă pe o plajă din Canada, elucidat

Singurul reactor nuclear natural cunoscut de pe Pământ este vechi de 2 miliarde de ani

Oamenii de știință de la NASA au găsit tunelurile unui „oraș secret” sub gheața din Groenlanda